Google schimba desenul de inceput pentru a sarbatori 160 de ani de la deschidere primei expozitii. Cel mai mare motor de cautare saluta initiativa de atunci printr-un logo extrem de interesant. Daca veti incerca sa va plimbati cu mausul pe pictograma veti descoperi o lupa care mareste fiecare parte din desen.
Anglia organizeaza in 1851 prima expozitie universala. Atunci se ridica South Kensington Museum, devenit mai apoi Muzeul de Stiinte. Romanii sunt si ei prezenti.
Cei din Tara Romaneasca trimit o modesta serie de produse agricole si industriale. Cei din Moldova – mostre agricole autohtone, tiparituri si litografii, intre care si o harta a tinuturilor locuite de romanii din afara Moldovei si un atlas lingvistic.
In 1855, organizeaza Franta o expozitie universala, cand se construieste Palatul Industriilor de pe Champs Elysees. Romanii din Principate, sub ocupatie austriaca, nu participa. Vor s-o faca in 1862, cand Anglia organizeaza o alta expozitie universala, dar cer, prin reprezentantul roman la Londra, Vasile Alecsandri, obtinerea unui pavilion separat de cel al Imperiului Otoman.
Imperiul se opune, invocand statutul juridic al Principatelor Unite, aflate sub suveranitatea sa, si are castig de cauza.
La Expozitia Universala de la Paris, din aprilie 1867, cererea romanilor de a expune separt de otomani are succes.
Li se concede un spatiu de circa 1.000 de metri patrati, pe care o comisie princiara, condusa de Al. Odobescu, organizeaza expozitia Romaniei (la ideea lui Ambroise Bandry, arhitectul francez insarcinat sa se ocupe de pavilionul romanesc, in toate documentele Expozitiei este trecut numele de Romania, in loc de Principatele Unite).
Pentru edificarea pavilionului nostru, se foloseste ca model biserica de la Curtea de Arges (ideea lui Al. Odobescu, preluata de Bandry). Se expun picturi, un album cu 60 de planse cu imagini de manastiri si domnitori, intre care si portretul lui Carol I, realizat de Verussi si Szathmary, colectii de mamifere, pasari, minerale, tesaturi, broderii, scoarte din toate zonele romanesti, toate produsele pamantului romanesc, o colectie completa de costume nationale.
Succesul acestei prezente nu e mare (doar 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz si 38 de mentiuni, din 19.776 cate se acorda, din care francezii iau 51%). Doar Tezaurul de la Pietroasa obtine un veritabil succes (de altfel este si cerut pentru a fi expus la South Kensington din Londra pana in primavara lui 1868).
O buna prezenta o au romanii la Expozitia de la Paris din 1889 (aceea care ne lasa Turnul Eiffel), cu un comitet condus de George Bibescu. La pavilioanele Romaniei, realizate de arh. Ion Mincu, ajutat de Paul Gottereau si de Le Coeur, sunt expuse produse industriale, produse agricole, arte frumoase si este deschis un restaurant romanesc (pentru prima data cu mititei si lautari, care se bucura de un enorm succes). Rezultatul: 278 de premii si medalii. Iar buna scriere a lui G. Bibescu, Notice sur la Roumanie, lasa tuturor participantilor la Expozitie o amintire durabila despre Belgia Orientului, inviorata si de vioara lui Cristache Ciolac (un scurtcircuit lasa expozitia in bezna tocmai cand vine presedintele francez Loubet, iar orchestrele nu mai pot canta dupa note imnul manifestarii. Se aude insa in intuneric vioara cristalina a lui Ciolac. Artistul roman nu canta dupa note, pentru ca nu le stia. El invatase imnul dupa ureche. Si minunea s-a facut)
Se organizau competitii cu diverse teme si se confereau premii care însemnau automat prestigiu, iar activitatea are un atât de mare succes si impact, încat în 1928 se creeaza un organism international: Biroul de Expozitii Internationale, care func?ioneaza si în prezent si care în afara expozitiilor mondiale organizeaza anual si alte numeroase expozitii internationale tematice.
(preluare de pe: agentia.org)